De regulă comitetul de întreprindere şi angajatorul încearcă să conlucreze împreună într-un spirit de încredere reciprocă. Cu toate acestea, în cazul în care interesele celor doi parteneri sunt divergente, pot apărea, dispute.

În urma unui vot secret (în care cel puţin 75% dintre angajaţii membri de sindicat trebuie să voteze în favoarea acţiunii industriale), a eşecului negocierilor salariale, şi a unei tentative nereuşite de arbitraj, un sindicat este autorizat în mod legal să organizeze o grevă. Exercitarea de greve de avertizare restrânse- adică, opriri scurte a lucrului – este permisă la expirarea obligaţiei convenite anterior prin contractele colective, ca un mijloc de a sublinia cererile în timpul negocierilor salariale în curs de desfăşurare. Toţi angajaţii dintr-o companie pot intra in greva, indiferent dacă sunt sau nu sunt membrii de sindicat.

O grevă legală nu are consecinţe în conformitate cu legislaţia muncii pentru cei care iau parte la grevă, atât timp cât angajatul nu face decât să-şi solicite un drept inalienabil. Greva reprezintă un refuz legal de a munci. În consecinţă, contractul de muncă rămâne în vigoare, dar nu sunt făcute plăţi salariale. Fondul de grevă oferă membrilor de sindicat sprijin pentru a compensa pierderea de venituri. Lucrătorii care nu sunt membri de sindicat nu primesc însă nimic.

Angajatorii pot să răspundă la o grevă a sindicatelor cu un blocaj. Un blocaj înseamnă excluderea temporară a unui număr de lucrători şi neplata acestora, şi poate merge până la închiderea întreprinderii.

(Avem rugamintea, daca observati vreo greseala, sau daca aveti cunostinta, ca vreo lege s-a schimbat, sa ne informati pentru a corecta.)