Conform legislatiei internationale, cetatenia reprezinta „ legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat”.  Asadar, dintre categoriile de persoane care formeaza populatia unui stat (cetateni, persoane straine, apatrizi, persoane stramutate, etc), doar cetatenii  acestuia pot sa detina  plenitudinea drepturilor si a obligatiilor prevazute in legislatia nationala .

Fiecare stat este competent sa stabileasca, prin legea nationala, conditiile de acordare a cetateniei. Cetatenia se dobandeste:
1. Prin nastere , caz in care se iau in cansiderare doua principii:
a) principiul  “jus sanguinis”  ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;
b) principiul  “jus soli”  (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;
2. Prin naturalizare , caz in care  cetatenia se obtine la cererea persoanei   si in baza unui act al autoritatilor statului  care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul  jus matrimonii  sau dreptul matrimonial).

In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:
a) persoane fara nicio cetatenie;
b) persoane cu o singura cetatenie;
c) persoane cu doua cetatenii;
d) persoane cu mai multe cetatenii;

Nu intram in amanunte la fiecare categorie in parte. Pe noi ne intereseaza indeosebi situatia prin care un cetatean roman poate deveni cetatean german, precum si analiza unor cazuri particulare la nasterea unor copii din cetateni romani casatoriti cu cetateni germani pe teritoriul Germaniei sau al Romaniei.

Dar ca in orice studiu de caz, trebuie sa pornim de la datele initiale, respectiv statutul primordial al cetateanului roman. Daca studiem Legeanr.21/1991(completata si modificata prin O.U.G 87/ 2007) un roman a devenit cetatean roman prin nastere, prin adoptie sau la cerere. Referindu-ne strict la cazurile care ne intereseaza, conform art. 5 din respectiva lege se disting 6 situatii deosebite:

° copilul nascut pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani este cetatean roman;
° copilul nascut pe teritoriul Romaniei, dintre un parinte roman si un parinte german este cetatean roman;
° copilul nascut pe teritoriul Germaniei, din parinti romani este cetatean roman;
° copilul nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si celalalt parinte cetatean german este cetatean roman;
° copilul nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si celalalt parinte cetatean francez este cetatean roman;
° copilul gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti este cetatean roman

(Avem rugamintea, daca observati vreo greseala, sau daca aveti cunostinta, ca vreo lege s-a schimbat, sa ne informati pentru a corecta.)