 O operațiune de maxima importanta pe care ar trebui să o facă in prima urgenta un cetățean român ajuns pe teritoriul Germaniei este asigurarea unei locuințe pentru el și familia lui. Cetateanul roman are două variante la dispoziție : să cumpere un apartament (o casa) sau să închirieze o locuință.
Cea mai bună variantă ar fi cumpărarea unei locuințe, dar cum majoritatea cetățenilor români nu au această posibilitate financiară, în materialul de fata vom trata numai subiectul închirierii unei locuințe.
Adeseori, inchirierea unei locuinte este cea mai dificila operatiune cu care se confrunta un cetatean roman care se stabilieste in Germani, o tara in care numarul chiriasilor este mai mare decit numarul proprietarilor si unde exista legi care protejeaza foarte mult chiriasul chiar in dauna proprietarului. Din aceasta cauza, proprietarii de apartamente sunt foarte circumpspecti in privinta strainilor, fiindca multi dintre ei au luat diverse tepe de la persoane venite din Estul Europei adica de la rusi, polonezi, bulgari, dar si .romani. In consecinta, proprietarul locuintei verifica un cetatean strain mai mult decit autoritatile statului. Astfel, ii cere contractul de munca , solicita plati consistente in avans , garantii diferite , apreciaza tinuta eventualului chirias, evalueaza valoric masina cu care a venit, nivelul de cunoastere al limbii, persoana care l-a recomandat pentru inchiriere, etc. Daca viitorii chiriasi apeleaza la o agentie imobiliara , agentul ( der Makler) acesteia este la fel de riguros si solicita toate informatiile de mai sus plus altele pe care le mai considera necesare. De fapt, proprietarii isi iau tot felul de masuri ca sa nu iasa in paguba, iar agentiile isi iau masuri duble sa nu poata fi trase la raspundere nici de detinatorii locuintelor si nici de catre. chiriasi.
(Avem rugamintea, daca observati vreo greseala, sau daca aveti cunostinta, ca vreo lege s-a schimbat, sa ne informati pentru a corecta.)
|
Inchirierea unei locuinte 
